Alexandru Vlahuta

a fost un scriitor mare amator al frumusetilor patrieri, s-a remarcat prin Romania Pitoreasca, a luptat in primul razboi mondial

Primii ani

1858-09-05   Se naste mezinul familiei Vlahuta,in satul Plesesti (care astazi ii poarta numele), din judetul Vaslui, cel ce avea sa devina parintele Romaniei Pitoresti . Familia Vlahuta avea 9 copii, deloc usor la acea vreme. Parintii scriitorului erau tarani de pe valea Similii si cu multa greutate isi puteau intretine cei noua copii . Tatal, Neculai Vlahuta, fiul unui ispravnic din Piatra, era proprietarul unei mici mosii ; amator de vanatori si petreceri, neglijandu-si gospodaria, ar fi saracit curand. Mama, Ecaterina ,era originara din Transilvania, data la calugarie de mica, va renunta la viata din manastire pentru a se casatori cu Neculai , cu care va avea noua copii. La batranete, Ecaterina se calugareste la Manastirea Agapia, sub numele de maica Elisaveta; tot acolo se retrage si unica sa fiica, Eliza Strajescu, apoi Neculai Vlahuta, ajuns la Manastirea Neamt sub numele Nectarie, impreuna cu unul dintre fii, Mihail, calugarit si el sub numele Mardarie vor fi mutati, in cele din urma, impreuna, la Agapia. Primii ani, la tara, intr-un "catun sarac", lasa scriitorului amintiri dureroase, evocate mai tarziu in scrierile sale.

1859 - 1866   Familia numeroasa a dus o viata plina de griji materiale si suferinta, prin moartea la varste fragede a mai multor copii. Primii ani, la tara, intr-un "catun sarac" ii vor marca, pe viata, amintirea copilariei scriitorului " Copilaria mea a fost trista, asa de trista ca n-as vrea s-o mai traiesc aievea"

1867-09-15   Intra in clasa intaia primara. Copil sarac , venit de la tara la oras sa invete carte, indura suferinte si umilinte din partea invatatorilor slugarnici si a fiilor de boieri si negustori , care se uitau cu dispret la puii de tarani . invatatorul , domnul Udrea , il bate,il toarna la banca si nu il invata mare lucru . La gazda nu o duce mai bine . Neavand cu ce plati intretinerea , slugareste . Aduce gazetele dimineata , cosnita cu targuieli din piata , sparge lemne , cara apa iarna pe frig . Copilul infrunta cu darzenie toate greutatile si are o mare incredere in viitor . Noteaza , amintindu-si de acesti ani "umblu eu descult acum , rabd de foame si tot felul de umilinte , dar are sa vie vremea pentru mine sa se vada ce pot."

Adolescenta

1871   Intra in clasa intaia la liceul din Barlad. La liceu se distinge ca un elev bun .

1875   Vlahuta promoveaza clasa a IV-a de liceu . Din clasa a V-a incepe sa scrie versuri sub influenta lecturilor lui Vasile Alecsandri si Mihai Eminescu . Profesorul sau de limba romana ii indruma pasii in literatura si ziaristica.

1878   Termina liceul din Barlad

1878-07-20   Se casatoreste cu Ida Pagano, fiica profesorului sau de limba italiana.

1879   Trece examenul de bacalaureat la Bucuresti

1879   Se inscrie la Facultatea de Drept. Promoveaza trei examene din cele cinci cerute, in iunie 1881, la 21 aprilie 1882 si la 1 aprilie 1883.

1879-10-01   Se afla la Bucuresti, asteptand rezultatul concursului pentru postul de institutor la Targoviste. "Toata ziua stau in biblioteca ... Citesc mult, pricep putin si retin si mai putin"

1879-11-01   Se stabileste la Targoviste.

1880-01-22   Preda primele ore de limba latina si romana la Gimnaziul Vacarescu din Targoviste .

Debutul

1880-04-01   Are loc debutul literar al scriitorului Alexandru Vlahuta cu poezii, in paginile revistei Convorbiri literare.

Maturitate

1881    Raspunde la scrisoarea lui I.Negruzzi, aratand ca este de acord cu observatiile acestuia asupra poeziilor care nu au fost publicate si nici nu s-au pastrat : Am cerut fetitei apa si Brate de schita.

1881-05-24   Apare la Targoviste ziarul Armonia. In primul numar, Vlahuta publica, sub semnatura A.V. articolele Banul si Paralela.

1881-09-27   Figureaza in comitetul de conducere al ziarului Armonia.

1881-10-20   Este numit profesor la scoala divizionara de la Manastirea Dealu

1881-10-20   Profesor la Şcoala divizionară de la Mănăstirea Dealu.

1882   Colaboreaza la ziarele Armonia, Unirea si la Romania libera.

1882-05-06    Dupa aproape un an de tacere, ii trimite lui Iacob Negruzzi poezia Scrisoare catre un batran.

1882-08-02   Pleaca la Moldova.

1882-09-01   Se inscrie in Baroul Targoviste, cu o diploma cumparata, deoarece nu avea licenta in drept.

1882-09-04 - 1882-09-08   Ia parte la Congresul studentilor, care a avut loc la Bacau, si tine conferinta Schite literare, nepastrata.

1882-11-10   Consiliul permanent al judetului Dambovita il destituie, cu majoritate de voturi, din postul de profesor de gimnaziu, pentru atacurile sale impotriva moravurilor inaltei societati din Targoviste. Motivul : "atitudinea de irespect fata de notabilitatile urbei".

1882-12-23   Ziarul "Armonia" anunta ca Vlahuta a imbratisat cariera de avocat.

1883   Avocat pledant la Targoviste si Galati, unde cumnatul sau este directorul arestului orasenesc.

1883-01-05   Pledeaza in fata Curtii cu juri din Targoviste primul sau proces.

1883-05-01    Publica articole si schite in ziarul " Galati" , apoi se muta la Bucuresti.

1884   Se stabileste la Bucuresti, intrand in ziaristica si cunoscandu-l pe Eminescu, fapt decisiv pentru evolutia scriitorului. Colaboreaza la Romania libera (unde este redactor, alaturi de Delavrancea si Duiliu Zamfirescu, atmosfera gazetareasca va fi evocata apoi in romanul Dan, aparut in anul 1893)

1884 - 1888   Alexandru Vlahuta preda la diverse institutii de invatamant din Bucuresti: Scoala Normala a Societatii pentru invatatura Poporului Roman, in locul lui IOan Slavici; Azilul Elena Doamna si Liceul Sfantul Gheorghe, condus de Anghel Demetrescu.

1884-06-01   Il vede pe Eminescu si incearca sa-l induplece sa plece la tara pentru un timp, dar fara rezultat.

1884-12-01   Se afla la Iasi, unde sta trei zile cu Eminescu. Asista acolo la o reprezentatie a Scrisorii pierdute a lui I.L.Caragiale, care " e cumplit de prost jucata si totusi place publicului ".

1885   Pentru o vreme, este meditator la Liceul Vasile Alecsandri condus de Stefan Vellescu.

1885-01-03   Divorteaza de Ida Pagano.

1885-03-01   Participa la Congresul didactic de la Iasi.

1885-07-01 - 1885-09-01   Se afla la Dobrovat, de unde trimite "Convorbirilor literare" doua incercari a viitoarei nuvele Visan.

1885-11-01   Incepe colaborarea la "Epoca" ( din primul numar) cu nuvela Visan.

1886   Apare primul volum al lui Alexandru Vlahuta - Nuvele.

1886   Face prima calatorie in afara tarii, la Constantinopole.

1886-04-01   Tine la Ateneu conferinta " Miscarea literara".

1887   Conferintele rasunatoare la Ateneul Roman pe tema Miscarea literara.

1887-01-25   Publica in " Lupta" o scrisoare-apel pentru Eminescu, in scopul strangerii de fonduri pentru recuperarea acestuia si se gandeste sa organizeze un turneu de conferinte prin tara.

1887-03-27    Vlahuta are prima dezamagire literara: la propunerea lui A.Roman, Academia respinge de la premiul Heliade Radulescu volumul sau, Nuvele.

1887-12-01   Apare primul volum de poezii al lui Vlahuta. Apare primul numar din "Revista noua", condusa de Bogdan Petriceicu Hasdeu.

1887-12-01 - 1891-03-01   Vlahuta este redactor al Revistei .

1888   Vlahuta figureaza printre profesorii de limba romana de la Liceul Sfantul Gheorghe din Bucuresti. Va fi profesor la acest liceu pana in anul 1893.

1888   La propunerea lui Titu Maiorescu, este numit revizor scolar pentru judetele Prahova, Buzau si Ploiesti.

1888   Asista la Craiova la Festivalul Miron Costin, cu Dr. Urechia si Delavrancea.

1888-03-04   Se casatoreste cu Margareta Dona.

1888-03-14   Prezinta volumul Poezii la premiul Academiei. Raportor : Bogdan Petriceicu-Hasdeu . Acesta citeste raportul "se pronunta in favoarea tanarului poet si cere premierea lui". Premiul nu i se acoda insa lui Vlahuta.

1891-03-01   Proiecteaza o noua revista .

1892   ii apar volumele: Din goana vietii-proza si editia a doua a volumului de Poezii.

1892   Indeplineste si alte functii: corector la Analele parlamentare (pana in anul 1896), apoi secretar si sef de birou al Comisiei Industriale de pe langa Ministerul Domeniilor.

1892-01-07   Ii trimite lui Paul Bujor poezia cunoscuta sub titlul "Unde ni sunt visatorii? ..."

1892-03-12   Tine la Ateneu Conferinta "Curentul Eminescu", la sfarsitul careia recita poezia "Unde ni sunt visatorii?"... A aparut brosura Curentul Eminescu si o poezie noua. Se ingrijeste de publicarea operelor lui Gherea : " Volumul II al lui Gherea apare peste o saptamana ; sunt la coala a 18-a".

1892-10-01 - 1892-12-01   Depune o munca neobosita pentru acordarea unei burse lui Dumitru Kiriac.

1892-10-08   Incepe corespondenta cu Dumitru Kiriac, aflat pe atunci la Paris. Corespondenta va dura, cu mici intreruperi, trei ani. il recomanda pe Nicolae Iorga lui Kiriac : " Pe la inceputul lui noiembrie, iti va veni si Iorga. vezi nu uita de ce ti-am spus. Cultiva-l, ca-i baiat bun".

1893   Apare "Literatura si stiinta", publicatie semestriala, condusa de C.Dobrogeanu-Gherea, la care a colaborat si Vlahuta.

1893-03-07   Refuza titlul de membru corespondent al Academiei Romane si tine la Ateneu conferinta Onestitatea in arta .

1893-03-09   I.Vulcan il propune pe A.Vlahuta si membru corespondent al Academiei. Intruneste unanimitatea de 8 voturi in sectia literara .

1893-03-16   Vlahuta publica in Constitutionalul o semnificativa scrisoare de refuz.

1893-03-23   D.Sturza, secretar al Academiei, arata ca Vlahuta nu a trimis niciun raspuns, scrisoarea de refuz din Constitutionalul nefiind luata in seama. In urma discutiilor, Vlahuta este considerat neales si locul vacant : " In urma succesului de la Ateneu, m-au ales membru corespondent al Academiei si-am refuzat si mi-am sculat o lume impotriva mea "marturisea insusi Vlahuta intr-o scrisoare catre Kiriac.

1893-04-18   Are loc sezatoarea pentru ajutorarea lui Dumitru Kiriac " Dac-am vazut si-am vazut ca nu canta nimeni cu noi, am cantat singuri. Am cantat oe ieftin. Lumea a fost foarte multumita si noi nitel". Vlahuta citeste cu acest prilej introducerea si prima parte a poemului Iubire.

1893-10-01   Lucreaza la romanul Dan si il trimite la tipar. "Mi-am pus romanul sub presa, desi nu l-am ispravit : lucrez zi si noapte, m-am retras de la Sf. Gheorghe, ca sa pot scri mai in ragaz ".

1893-10-15   Proiecteaza o revista saptamanala cu dr. Urechia

1893-10-28 - 1895-03-05   Apare "Vieata". Directori : Al. Vlahuta si dr. Urechia.

1893-11-01   Apare romanul Dan

1894   Apare volumul Poezii vechi si noua. Incepe sa colaboreze la "Gazeta sateanului"

1894-03-01   Apare volumul Din goana vietii, editia a-III-a.

1894-12-01   Apare volumul Un an de lupta.

1895 - 1896   Participa la seratele cercului "Amicii literaturii si artei romane", organizate de arhitectul Ion Mineu. La aceste serate mai iau parte : pictorul Nicolae Grigorescu, I.L.Caragiale, Delavrancea, Constantin Nottara, compozitorul Gheorghe Stephanescu, sculptorul Ion Georgescu.

1895-03-12   Ramane singur director la revista Vieata.

1895-05-01   Apare volumul Icoane sterse (Nuvele si amintiri).

1895-06-01 - 1895-09-01   Petrecere vara la Manastirea Agapia.

1895-10-01   Apare volumul de poezii Iubire.

1896   Apare volumul de proza In valtoare.

1896-01-28   Apare ultimul numar al revistei Vieata.

1896-03-04   Divorteaza de Margareta Dona.

1897 - 1898   Publica mai multe volume unele revazute si completate . Colaboreaza la Convorbiri literare, Romania literara, Revista literara, Revista noua, Epoca, Galatii, Nationalul, Gazeta sateanului, Lupta, Lupta literara, Vointa nationala, Romanul, Universul, Luceafarul, Viata Romaneasca.

1897   Apare editia a doua a volumului de poezii Iubire in "Biblioteca pentru toti".

1897   Prezinta la Academie volumul In valtoare. Raportor : A. Naum. Nu i se acorda premiul, pentru ca refuzase titlul de membru corespondent al Academiei.

1898-03-01   Adreseaza invatatorilor din intreaga tara un apel, cerandu-le sa-i furnizeze informatiile necesare pentru alcatuirea unei carti intitulate Geografia pitoreasca a Romaniei ( Scrisoarea se publica in Gazeta sateanului din 5 martie 1898).

1899   Scriitorului Vlahuta ii apar doua noi volume : Clipe de liniste si Poezii. Editie completa.

1900   Se prezinta la premiul "Nasturel Herescu" al Academiei Romane cu volumul Clipe de liniste. Raportul, favorabil, este sustinut de A.Naum. I se acorda premiul numai dupa a doua votare, deoarece in prima nu intrunise decat majoritatea simpla.

1900-04-21   Se citeste in sedinta Academiei scrisoarea de multumire a lui Vlahuta pentru premiul "Nasturel Herescu", acordat volumului Clipe de liniste.

1901   Lucreaza, impreuna cu Cosbuc, la seria cartilor de citire pentru scolile primare.

1901 - 1919   Este "referendar" la Casa Scoalelor, numit pana la sfarsitul vietii .

1901-10-01   Apare Romania Pitoreasca

1901-12-02   Apare Semanatorul. Directori : A. Vlahuta si G.Cosbuc.

1901-12-30   Se deschide expozitia Grigorescu, pe care Vlahuta o viziteaza, cumparand cateva tablouri.

1902 - 1918-07-01   Referendar la Casa Scoalelor.

1902   Termina, impreuna cu George Cosbuc, numai prima parte din seria cartilor de citire pentru Editura Socec. pentru clasele secundare

1902-04-01   Apare a doua editie din Romania Pitoreasca.

1902-04-01   Prezinta Romania Pitoreasca pentru Premiul Academiei. Votul are loc la 8 aprilie. Cartea este premiata cu 18 voturi pentru, 3 contra.

1902-06-01   Merge la Buzau, cu Nicolae Grigorescu, la balciul "Dragaica".

1902-07-01   Continua sa lucreze la cartile de citire.

1902-10-01   Este semnalata Cartea de citire (Partea 1), pentru clasele secundare, de A.Vlahuta si G.Cosbuc.

1902-12-20   Ultimul numar al Semanatorului, care mai are pe coperta numele lui Vlahuta.

1904   Apare volumul Poezii 1880-1904

1905   Se afla la Constanta

1905   Apare cea de-a doua serie a ziarului Romania muncitoreasca.

1905   Merge la Barlad si Plesesti cu Paul Bujor

1905-04-01   Se casatoreste pentru a treia oara cu Alexandrina Ruxandra Galca. Alexandrina era fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni (Ramnicu Sarat). Gala Galactionavea sa scrie despre acets eveniment: " Vlahuta isi cautase pacea inimii si a caminului (...) o cautase in doua randuri. Nimerise rau sau mediocru si intaia oara si a doua oara. A incercat si a treia oara. De data asta, norocul l-a servit cu paharul plin. A gasit o tovarasa deosebit de inteligenta si capabila de toate devotamentele, de cari este atat de setoasa o inima de artist". Locuieste in Calea Victoriei nr. 203. Aici se intalneau adesea Delavrancea, Caragiale, Cosbuc, Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Grigorescu, Jean Steriadi, Octavian Goga. Aici a fost invitat si academicianul Victor Eftimiu, aflat atunci la inceputul carierei sale literare.

1905-04-06   Prezinta Academiei volumul Poezii pentru Marele Premiu "Nasturel". In sedinta este respinsa aceasta actiune.

1906   Calatorie in Ardeal, la Sibiu, pentru a fi nasul lui Octavian Goga.

1906-03-01   Apare la Iasi primul numar al revistei Viata romaneasca, in care Vlahuta publica nuvela Datorii vechi.

1907   Face o calatorie la Paris si la Constantinopol.

1907-05-01   In Viata romaneasca apare poezia antidinastica 1907. Gala Galaction avea sa spuna despre aceasta poezie: " Poezia 1907 - oricate obiectiuni si rezerve a trezit in unii dintre noi - era proba unei mandre independente sufletesti (...) Nimeni niciodata nu ridicase in fata lui Carol Voda o frunte atat de cutezatoare si de dezinteresata".

1907-07-01   La Campina inceteaza din viata pictorul Nicolae Grigorescu. Vlahuta si Delavrancea iau parte la inmormantare.

1908   Apare volumul Din durerile lumii.

1908   Apare volumul Din trecutul nostru.

1908-08-01   Calatoreste prin Italia.

1908-10-01   Impreuna cu Cosbuc, Sadoveanu si Bogdan-Duica, face parte dintr-o comisie pe langa administratia Casei Scoalelor, pentru a se ocupa de dezvoltarea bibliotecilor din scolile rurale.

1909   Prezinta volumul Din trecutul nostru la premiile Academiei. Lucrarea este respinsa.

1909   Asista in sala Ateneului Roman la un concert dat de George Enescu.

1909   Scriitorului Vlahuta ii apar volumele Poezii - 1880-1908 si File rupte.

1910-02-01   Caragiale este oaspetele lui Vlahuta.

1910-05-01   Caragiale este din nou oaspetele lui Vlahuta.

1910-10-01   Apare volumul Pictorul N.I.Grigorescu.

1910-12-01   Se afla la Paris.

1911   Apare volumul La gura sobei

1911-10-06    S-a dezvelit la Galati bustul lui Mihai Eminescu, lucrarea sculptorului Fr. Storck. Cu acest prilej au vorbit D. Anghel, I.A.Bassarabescu, N. Iorga. Vlahuta a trimis urmatoarea scrisoare : " Nu am decat cuvinte de lauda pentru frumoasa d-voastra fapta. Si daca nu voi fi acolo in ziua cand veti dezveli chipul de marmura al marelui Eminescu, nu va insemna ca sufletul meu nu sarbatoreste, impreuna cu d-voastra, si cu aceeasi adanca evlavie, pe cel mai nobil reprezentant al neamului romanesc in fata veacurilor viitoare ".

1911-11-01   Caragiale si Vlahuta vin in vizita la Viata Romaneasca, la Iasi.

1912-02-04   Incepe colaborarea la Flacara, cu poezia Noapte de iarna.

1912-02-20    Anunta ca se va muta la Dragosloveni, parasind Bucurestiul si ca de aceea vinde tablourile lui Grigorescu, pe care "le apar impotriva nevoilor mele si cu din ce in ce mai hotarata indarjire le apar impotriva cumparatorilor bogati ". Mai intai Vlahuta oferise aceste tablouri spre vanzare statului, care insa refuza achizionarea lor.

1912-06-27   Vlahuta participa la inmormantarea bunului sau prieten, Ion Luca Caragiale, la Berlin. Alaturi ii vor fi si ceilalti buni prieteni: Gherea si Delavrancea. Pentru Vlahuta moartea bunului sau prieten este un soc insa ii pastreaza o vie amintire "Unul dntre putinii oameni cu care as vrea sa ma intalnesc si pe lumea cealalta. C-un asemenea tovaras m-as bizui sa-nfrunt si uratul eternitatii"

1912-09-01   Trimite o telegrama de simpatie cu prilejul sarbatoririi a 60 de ani de viata a lui Ion Mincu, " cel mai mare si mai nedreptatit arhitect roman".

1912-12-06   Moare arhitectul Ion Mincu.

1912-12-14 - 1912-12-17   Se afla la Bucuresti.

1913   Subscrie 100 lei pentru ridicarea monumentului lui Spiru Haret la Iasi, in urma apelului lansat la Viata romaneasca.

1913   Calatoreste in Norvegia impreuna cu sotia sa Ruxandra.

1913   Ii apare volumul Dreptate, care incheie cariera prozatorului.

1913-05-23   Barbu Delavrancea recomanda Academiei decernarea Marelui Premiu " Nasturel" lui Alexandru Vlahuta pentru volumul Pictorul N.I.Grigorescu. Dar neintrunind decat 5 voturi, premiul nu i se acorda lui Vlahuta, ci lui George Murnu pentru traducerea Iliadei.

1914-03-08   Revista Flacara ii inchina acest numar. Colaboreaza Gala Galaction, C.Sp. Hasnas, Petre Locusteanu si altii. Pe coperta un portret al lui Vlahuta.

1914-06-21   Flacara publica actul I, scena VII, din piesa de teatru Tepes Voda, de Alexandru Vlahuta.

1915   Apare volumul Poezii 1880-1915

1916-03-01   Conduce publicatia saptamanala Scriitorii romani.

1916-11-21 - 1916-12-05   In timp ce trupele germane se apropiau de Bucuresti, Vlahuta si familia parasesc casa din Dragosloveni, plecand in refugiu, din calea razboiului . Trece prin Focsani, Tecuci si se stabileste la Barlad. Fara să priceapa limpede cauzele razboiului si drumul pe care trebuia sa mearga omenirea , isi pastreaza totuşi atitudinea critica impotriva claselor exploatatoare . Intr-o scrisoare adresata prietenului sau , scriitorul Paul Bujor , Vlahuta spune : "De la vechii conducatori, nicio nadejde . E atata jaf in averea publica si atata destrabalare , de parca ar fi sfarsitul lumii si e de fapt un sfarsit . Sfarsitul lumilor."

Ultimii ani

1917   Ii scrie lui Iorga despre grozaviile petrecute in judetele Vaslui si Tutova in timpul razboiului. Cere un automobil " din miile care deocamdata nu fac decat sa starneasca praful pe ulitele Iasului ", pentru a putea vedea cele intamplate.

1917   Vlahuta se afla la Barlad.

1917   In plin razboi, Vlahuta indura mari greutati materiale la Iasi . Se imbolnaveste din cauza conditiilor vitrege ale acelor vremuri. Ii este distrusa casa de la Dragosloveni, in timpul razboiului.

1917-11-01   Il aflam la Iasi bolnav.

1918   Pana in luna mai, Alexandru Vlahuta este e front, pentru a cunoaste indeaproape tragediile razboiului.

1918-04-29   Asista la inmormantarea lui Delavrancea, la Iasi. Prietenii sai, putini la numar, luau rand pe rand calea eternitatii.

1918-07-01    Este destituit din postul de referendar la Casa Scoalelor, la sfarsitul lui iulie. I se cere sa restituie permisul C.F.R

1918-12-01   Vlahuta este reintegrat la Casa Scoalelor.

1919   Primeşte premiul Academiei Romane pentru volumul Poezii 1880- 1915 . Raportor : Iacob Negruzzi. Premiul i se acorda in unanimitate.

1919   Conduce cotidianul Dacia si scoate revista Lamura, asistat de Bratescu-Voinesti. In ambele ziare este salutata aparitia in literatura a sperantei de la acea vreme, Lucian Blaga.

1919-07-01   De la inceputul lunii sta la Campina fiind grav bolnav.

1919-08-01   La sfarsitul lunii, face o ultima calatorie la Bucuresti, de unde intentiona sa plece spre Dragosloveni insa starea sanatatii nu ii permite.

1919-09-01 - 1919-11-01   Ultimele doua luni din viata, Vlahuta si le petrece la Campina., fiind grav bolnav si cantand un climat favorabil ameliorarii starii sale de sanatate.

1919-11-19   Se stinge din viata scriitorul Alexandru Vlahuta, in Bucuresti, in casa din strada Visarion. Se alatura bunilor sai prieteni: Ion Luca Caragiale si Barbu Stefanescu Delavrancea in Ceruri!

1919-11-21   Are loc inmormantarea scriitorului Alexandru Vlahuta, in cimitirul Bellu.