Vuind s-azvarl suvoaiele devale
de Alexandru Vlahuta
Vuind s-azvarl suvoaiele devale
Pe deal sta zarea de brandusi albita.
in aer i-o caldura linistita,
Pe bolti un nor de-argint se rupe-n pale.
Sar apele din matca prididita;
Un cocostarc, pe mal, paseste-agale,
Dand spaima-n broastele ce-i fug din cale.
Ies aburi calzi din pajistea-ncropita.
si nici un sloi n-a mai ramas pe garla;
Doinind, s-aude trisca de la tarla.
Iar mieii, stransi in carduri, zburda-n soare:
Pamantu-ntreg, ca-n prima dimineata,
Se umple de lumina si viata,
Iar inima-mi se-ntuneca si moare.
Revista literara Literatorul, an. VI, nr. 11, 28 aprilie 1885
Vuind s-azvarl suvoaiele devale
Aceasta pagina a fost accesata de 2075 ori.
