Pe Valea Prahovei : Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia
de Alexandru Vlahuta
Pe sub coastele Bucegilor, pe dinaintea celor mai înalte si mai frumoase varfuri, se deschide de la miazanoapte spre miazazi Valea Prahovei - pustietati si întunecimi de codru acum doua sute de ani - astazi valea cea mai locuita si mai bogata din tara. Porneste de la hotar, din dambul Predealului, si se lasa-n cotituri traganate printre munti pana dincolo de Campina, unde-si topeste malurile în largul netezis al sesului.
Cum intri din Transilvania, pe frumoasa sosea ce s-asterne pe vale, ai, în stanga, cladirile mari ale garii s-ale vamii, în dreapta - o cascada de vile ce se revarsa pe sub poalele codrilor în jos pe tapsanul verde, întins ca un covor la soare. Aici e Predealul, sat mare, asezat în curmatura muntilor pe unul din cele mai înalte podisuri din marginea tarii. De-aici tasnesc de pe sub maluri izvoarele cari, mai la vale, se aduna într-o singura albie si dau fiinta Prahovii. soseaua se lasa pe sub Clabucetul Taurului, pe langa schitul Predeal, taie satul Azuga, caruia îi dau o înfatisare de oras numeroasele fabrici ce-si însira înaltele cosuri, înnegrite de fum, de sub coasta muntelui Sorica pana în matca Prahovei. Paduri nesfarsite se ridica de o parte si de alta. În lungul apei alearga zgomotoasele trenuri, unele gafaind la deal, altele, repezite la vale, în goana ametitoare, desfundand muntii si-nfiorand codrii cu suierul masinilor si cu uruitul asurzitor al rotilor.
Din Azuga soseaua face o îndoitura larga spre dreapta, încunjura tunelul drumului-de-fier si da în Busteni. Aici valea se mai deschide. Poieni întinse, stropite cu flori, s-astern între izvoare. Case frumoase, vesele - un adevarat orasel de munte - se rasfata la soare pe tapsanul din stanga, în fund codru de brazi, iar din întunericul codrului se ridica, vinete si prapastioase, crestele Bucegilor, cu braie albe de zapada si cu tancuri ascutite, pe cari numai vulturii si norii le ating. De nicairi nu se vad asa de bine si de aproape uriasii gemeni din fata Zamorii, stancosii Jepi ce stau ca doua straji la meterezele Bucegilor. Sub poalele Jepilor, din deal de Poianatapului, e frumoasa cadere de apa, vestita Urlatoare, unde paraul se arunca de sus, de pe o prispa de piatra, si cade drept, de la o înaltime de 15 metri - un sul lucitor de cristal, ce se sparge cu zgomot în volbura de jos.
La sapte kilometri din Busteni, tot pe partea dreapta a Prahovei, e Sinaia - capitala de vara a tarii. Acum doua sute si mai bine de ani erau pustietati pe aici. Muntele Molomot (Furnica) era acoperit de paduri, un singur schitulet era ascuns într-un luminis, pe braul muntelui, unde pusniceau cativa calugari. Povestea spune ca-n noaptea de Sfanta Marie îngrijitorul schitului, iesind de la utrina, ar fi stat putin sa se odihneasca pe culmea dealului sub care e astazi manastirea Sinaia, si, fiind ostenit, ar fi atipit, si un vis preafrumos i s-ar fi aratat în somn. I se parea ca din vale cantari îngeresti s-auzeau înaltandu-se în slavi, iar jos, pe o poienita, se facea parca o lumina mare ca ziua, si doua cete de tineri îmbracati în alb, cu lumanari aprinse, cantau troparul adormirii, si cum au încetat cantarile, s-a pus iarasi întunericul noptii. Mai tarziu, auzind despre asta spatarul Mihai Cantacuzino, si aducandu-si aminte ca, pe cand se afla ascuns de prigonirile turcilor în muntele Sinai din Arabia, cugeta ca, de se va mai întoarce cu zile în tara, sa faca o biserica, a pus de-a zidit o manastire pe poienita aceea, din vale de schitul Molomot, si i-a zis Sinaia, dupa asemanarea Sinaiei cei mari. si-a stat aceasta manastire aproape doua veacuri pitita în pustietatea codrului, pana ce într-o zi, viind Domnitorul Carol I pe aici, si placandu-i mult frumusetea locurilor, a hotarat sa-si faca asezare de vara în valea asta linistita si racoroasa. Copacii s-au abatut, un falnic castel s-a ridicat deasupra Pelesului, s-un oras a rasarit, ca-n basme, pe coastele muntelui Furnica. Stau astazi batranii, vechii carausi, care de pe la Oratii pana la Slonul de piatra de sub Zamora umblau cu chervanele numai prin pustietati, stau si se uita ca la o minune la atata sodom de case, care de care mai mandre, catarate pe braiele muntelui, si parca tot nu le vine sa-si creada ochilor... Iar noaptea, noaptea, cand tot orasul straluceste la lumina lampilor electrice, cand cele mai frumoase stele parca s-au coborat din cer ca sa dea farmec vaii acestia, Sinaia pare o vedenie de prin alte lumi - Bucegii se-nalta si o privesc înmarmuriti - un mandru colt de rai aninat pe poalele lor, si-si zic si ei, de buna seama, vorba batraneasca: Omul sfinteste locul. Unde-i schivnicul de la Molomot, sa-si vaza aievea visul lui de acum doua sute de ani?
De jos, din marginea parcului, o luam încet pe soseaua ce urca traganat la deal, trecem prin curtea manastirii si scoboram pe valea Pelesului. Un tapsan verde se ridica în fata noastra si sus, pe-o asezatura deschisa la soare, svelt si luminos iese din codru Castelul Peles - podoaba uimitoare, de o maretie si de o frumusete cum nici prin basme nu s-a pomenit. Razoare de flori îl încunjoara, molcom îi canta si-i sar împrejur izvoarele, si-i arunca pietre scumpe, iar soarele, la asfintit, se opreste pe Piatra Arsa si lung, si cu drag se uita în vale la minunea asta, si parca nu se îndura sa mai plece. - Asa, catand spre castel, mosnegii Bucegilor au vazut într-o seara pe Regina noastra stand ganditoare la fereastra, si i-au trimes veste prin crainicul Peles, c-ar vrea sa stea de vorba - marire cu marire - ca multe au de spus si-s mii de ani de cand asteapta o minte sa-i priceapa. si le-a raspuns buna regina, ca-i gata sa-i asculte. si s-au pornit atunci guresul Peles si Varful cu dor si Furnica, si Jepii si Omul si toti muntii, si toate izvoarele cuprinsului acestuia, si si-au spus tainele si pasurile lor, de la Adam Babadam si i-a ascultat Maria Sa, cu mila si cu dragoste, pe fiecare, iar din spusele lor o maiastra carte a izvodit, o carte plina de adancuri, nepieritoare, ca si muntii si izvoarele, care i-au povestit-o.
Pe Valea Prahovei : Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia
Aceasta pagina a fost accesata de 3080 ori.
